Implicațiile ecologice ale războiului. Ce înseamnă conflictul armat pentru planetă și despre potențialii înlocuitori ai gazului
Consecințele unui conflict armat la scară largă sunt foarte multe, iar implicațiile ecologice ale războiului reprezintă o parte importantă, despre care este necesar să vorbim. Și cum misiunea noastră este diminuarea risipei și încurajarea unui stil de viață cât mai prietenos cu planeta, ne dorim să atingem acest subiect.
Bineînțeles, nu este nevoie să menționăm că implicațiile cele mai puternice sunt cele umane; victimele directe și indirecte ale violențelor repetate. Apoi, privind lucrurile în perspectivă, afectarea planetei înseamnă, implicit, și afectarea vieții noastre pe Pământul pe care încercăm să îl protejăm – atât pentru binele naturii și al animalelor, cât și pentru binele nostru.
Cum influențează războiul planeta?
De la producția de arme și consumul imens de resurse pe care îl implică mașinile, vehiculele și aeronavele de război, până la poluarea efectivă a solului, a apei și a aerului în urma folosirii de armament, planeta nu are decât de suferit în urma unui asemenea eveniment.
Iată doar câteva dintre efectele negative la care probabil că nu te-ai gândit:
Consecințele pre-conflict. Pentru ca un război să aibă loc, se fac pregătiri chiar cu ani înainte de acțiunea propriu-zisă. Exerciții militare, construcție de artilerie, consum ridicat de resurse. Totul, înainte ca războiul să înceapă „oficial”.
Ba chiar unele date arată că doar armatele anumitor țări au de unele singure o amprentă de carbon mai mare decât țări întregi.
Poluarea semnificativă a aerului, a solului și a apelor. Tancurile, navele maritime și aeronavele militare consumă cantități extraordinare de combustibil și lasă în urmă o amprentă de carbon semnificativă. Navele bombardate în ape aduc și ele poluare marină. În plus, exploziile împrăștie în atmosferă substanțe nocive, care ajung apoi în ape și în sol.
De exemplu, experții vorbesc despre așa-numitul moloz cauzat de conflict („conflict rubble”), împrăștiat în urma distrugerilor din zonele urbane. Acesta este format din azbest, ciment, metale, siliciu și nu numai, iar praful fin inhalat în urma exploziilor din orașe poate provoca multiple boli de respirație, precum și cancere. Resturile din aceste substanțe sunt absorbite în ape și sol.
Iar în contextul în care mediul înconjurător deja suferă de pe urma poluării accentuate din ultimii ani, un război prelungit nu poate decât să ne constrângă să găsim și mai multe soluții sustenabile pentru viața de zi cu zi.
Ce se întâmplă cu gazele în Europa și la nivel global?
Așa cum probabil că ai aflat în ultima lună de zile, gazul de proveniență rusească reprezintă aproximativ 40% din gazul folosit în Europa, Italia și Germania fiind unele dintre cele mai dependente țări.
Iar cum prețul combustibilului a crescut semnificativ odată cu invazia rusă în Ucraina, întreaga lume și, în special, Europa a tras un semnal de alarmă.
„Am fost prea mult dependenți de Rusia pentru necesitățile noastre energetice. Sursele de energie regenerabilă ne oferă acum oportunitatea de a avea energie curată, sigură, ieftină, pe care te poți baza – o energie a noastră”, a declarat Frans Timmermans, Vicepreședintele Comisiei Europene, la începutul lunii martie.
Mai mult, Uniunea Europeană și-a propus să renunțe complet la gazul rusesc până în 2030, înlocuindu-l cu gaze de altă proveniență și energie sustenabilă.
Pe această cale, nu numai că Europa nu ar mai depinde de Rusia pentru o nevoie de bază, dar ar rezolva și o parte din problema apăsătoare a poluării cauzate de emisiile de CO2.
Ce alternative există pentru gazul rusesc?
O parte dintre liderii europeni au spus că războiul forțează Europa să grăbească trecerea la energie regenerabilă, proces care până acum se mișca destul de greu.
De exemplu, Germania deja face pași concreți spre a implementa noi soluții pentru energie solară și eoliană, iar energia pe bază de hidrogen este și ea în ascensiune. Se estimează că Australia ar putea fi un furnizor valoros, via portul din Rotterdam, Olanda.
În final, aceste schimbări nu vor fi făcute brusc, ci va fi vorba despre un proces lung, dar ale cărui beneficii nu vor întârzia să apară.
