Esential Noua

Valurile de căldură și felurile în care ne impactează încălzirea globală

Deși ne aflăm spre finalul sezonului estival, intensitatea razelor solare este încă extrem de puternică. Această situație nu este neobișnuită, deoarece în fiecare vară ne confruntăm cu perioade în care temperaturile ating cote ridicate. Totuși, să ne imaginăm că aceste temperaturi extrem de înalte, depășind 35°C, persistă pe parcursul mai multor zile consecutive, iar în timpul nopților, valorile minime se mențin peste 20°C. În astfel de condiții, ne confruntăm cu ceea ce specialiștii numesc un “val de căldură”, unul dintre cele mai semnificative fenomene meteorologice extreme.

Aceste valuri de căldură nu se manifestă doar pe o zonă restrânsă, ci acoperă arii extinse și se prelungesc pe durata a cel puțin trei zile. Impactul lor, cum ar fi cel asupra sănătății umane, poate persista chiar și după încheierea acestor perioade intense. Agricultura, economia și biodiversitatea sunt de asemenea afectate de aceste evenimente climatice extreme. Mai mult decât atât, schimbările climatice au influențat caracteristicile valurilor de căldură, făcându-le să devină tot mai frecvente și mai intense.

Cum ne afectează valurile de căldură?

Efectul principal al valurilor de căldură este resimțit asupra sănătății umane. Grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii mici și indivizii cu afecțiuni cronice, sunt afectate în mod deosebit. Un mod obișnuit de a măsura impactul valurilor de căldură este prin numărul de decese înregistrate ca urmare a acestor evenimente. Conform unui studiu publicat în revista Nature în 2023, între perioada 30 mai – 4 septembrie 2022, Europa a înregistrat 61,672 de decese atribuite valurilor de căldură.

În contextul specific al României, aceste valuri de căldură au avut un impact semnificativ asupra mortalității, în special în regiunile sudice și sud-estice. Se constată că grupul cel mai vulnerabil a fost reprezentat de bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani. Într-un alt studiu publicat în 2023 în revista The Lancet Planetary Health, s-a analizat riscul crescut de mortalitate în 30 de capitale europene pentru persoanele cu vârsta de peste 85 de ani. În acest context, Bucureștiul a fost identificat ca fiind una dintre capitalele europene cu cel mai mare risc pentru vârstnici, situându-se în acest sens după Paris, Amsterdam și Roma.

Aceste constatări subliniază importanța conștientizării și abordării adecvate a fenomenului valurilor de căldură, atât din perspectiva sănătății publice, cât și a adaptării la schimbările climatice în curs. 

Valurile de căldură au o gamă largă de influență, care nu se limitează doar la aspectele meteorologice, ci influențează și aspecte sociale, economice și de mediu.

Inegalități sociale

Valurile de căldură pot evidenția și amplifica inegalitățile sociale. Persoanele cu venituri reduse care nu au acces la aer condiționat sau trăiesc în locuințe neadecvate sunt mai vulnerabile la efectele negative ale căldurii extreme care influențează sănătatea și bunăstarea.

Insula de căldură urbană

Zonele urbane pot experimenta temperaturi mai ridicate decât zonele rurale înconjurătoare din cauza efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta este cauzată de suprafețele impermeabile și materialele de construcție care absorb și rețin căldura, ceea ce poate accentua impactul căldurii asupra populațiilor urbane.

Impact asupra sănătății mintale

Temperaturile ridicate pot avea legături cu creșterea agresiunii, violenței și ratei de sinucidere. Căldura persistentă poate provoca stres psihologic și disconfort, afectând sănătatea mentală a indivizilor.

Impact economic

Valurile de căldură cresc costurile în sistemul de sănătate, deoarece numărul internărilor și a solicitărilor pentru îngrijiri medicale crește semnificativ. De asemenea, scăderea randamentelor agricole poate duce la creșterea prețurilor la alimente. Reducerea veniturilor din turism și presiunea asupra sistemelor energetice aduc și ele costuri economice suplimentare.

Agricultură și mediu

Valurile de căldură pot provoca secetă și afecta culturile agricole, reducând randamentele și afectând aprovizionarea cu alimente. De asemenea, uscarea vegetației și a solului sporește riscul de incendii de vegetație, punând în pericol ecosistemele și infrastructura.

Energia electrică și costurile

Creșterea cererii de energie electrică pentru răcire în timpul valurilor de căldură poate duce la întreruperi ale alimentării cu energie și costuri sporite. Aparatele de aer condiționat, deși răcoritoare în interior, pot contribui la creșterea temperaturilor în zonele urbane, intensificând efectul insulei de căldură.

Toate aceste aspecte subliniază necesitatea unei abordări comprehensive și integrate în gestionarea impactului valurilor de căldură, cu atenție specială acordată protecției grupurilor vulnerabile, adaptării la schimbările climatice și dezvoltării durabile. 

Ce se va întâmpla în România?

Conform parametrilor Excess Heat Factor, se constantă o creștere a frecvenței și duratei valurilor de căldură, în special în sudul României. Acest lucru subliniază importanța pregătirii pentru aceste evenimente extreme și implementarea măsurilor de adaptare. De asemenea, diferențele în schimbările estimate între scenariile generate de Excess Heat Factor subliniază legătura strânsă dintre nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră și severitatea impactului schimbărilor climatice.

Această analiză poate oferi informații valoroase pentru factorii de decizie, planificatorii urbani și autoritățile de sănătate publică pentru a dezvolta strategii de adaptare și gestionare a riscurilor asociate valurilor de căldură în viitor. De asemenea, poate contribui la creșterea conștientizării cu privire la importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a limita impactul schimbărilor climatice asupra climatului regional și global.

Faptul că valurile de căldură au devenit mai frecvente, intense și mai lungi în comparație cu perioada pre-industrială evidențiază legătura strânsă dintre schimbările climatice și modificările în modelele de temperatură.

Impactul social, economic și asupra sănătății provocat de valurile de căldură este evident și va continua să crească pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească. Din această perspectivă, avertizarea că stresul termic va deveni mai pronunțat, decesele vor fi mai multe, iar pierderile economice vor crește, subliniază necesitatea imediată de a lua măsuri pentru a limita schimbările climatice.

Realitatea prezentată în privința creșterii frecvenței și intensității valurilor de căldură în București până în 2050 subliniază consecințele concrete ale inacțiunii în fața schimbărilor climatice. Aceasta arată cât de importantă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptarea măsurilor de adaptare pentru a minimiza impactul acestor fenomene asupra oamenilor, economiei și mediului înconjurător.

Această înțelegere a legăturii dintre schimbările climatice și valurile de căldură ar trebui să fie un stimulent pentru acțiuni decisive la nivel global, național și local pentru a contracara impactul acestor fenomene și pentru a construi un viitor mai sustenabil și rezilient.